|
Baroul din New York semnaleaza violarea
legilor internationale |
 Comitetul
Asociatiei Baroului din New York pentru afacerile europene a publicat un
raport care spune ca sprijinul acordat de Rusia regimului separatist din
Transnistria reprezinta o violare din partea Rusiei a legii
internationale si o interventie din partea acesteia in afacerile interne
ale Republicii Moldova. Aceasta concluzie a comitetului vine ca un
rezultat al unui studiu realizat pe parcursul unui an de zile care a
inclus si trimiterea unei misiuni in zona precum si intalniri cu
oficiali din Republica Moldova, oficiali ai asa numitei Republici
Moldovene Transnistrene („RMT”) dar si reprezentanti ai Rusiei, Ucrainei,
Romaniei si departamentul de stat al SUA.
Delegatia asociatiei pentru Moldova a fost condusa de catre colegul
nostru Mark A. Meyer, Presedintele asociatiei pentru afacerile europene.
Ceilalti membri ai delegatiei au fost: Robert Abrams, fost procuror
general al statului New York; Barrington D. Parker, Jr., fost judecator;
Elizabeth F. Defeis, fost decan al Universitatii de Drept Seton Hall; si
Christopher J. Borgen, asistent universitar la Universitatea de Drept
St. John. Profesorul Borgen a fost principalul autor al raportului.
In pregatirea raportului, misiunea s-a intalnit cu diferite
personalitati, printre care amintim: in Moldova, Presedintele Vladimir
Voronin, Primul Ministru Vasile Tarlev, Ministrul de Externe Andrei
Stratan, Ministrul Reintegrarii Vasilii Sova, Presedintele Curtii
Supreme Valeria Sterbert, Presedintele Curtii Constitutionale Victor
Puscas, Ministrul Justitiei Victoria Iftodi, Generalul Ion Ursu, seful
serviciilor de informatii si securitate, liderii partidelor politice,
Ambasadorul SUA in Moldova Heather Hodges, Ambasadorul Rusiei Nicolay
Ryabov, Ambasadorul Ucrainei Petro Cealyi, Ambasadorul Romaniei Filip
Teodorescu, Ambasadorul OSCE William Hill precum si fermieri si lideri
din zona Dubasari; iar in Transnistria: Presedintele Igor Nikolaevich
Smirnov, Presedintele Sovietului Suprem Grigoriy Stepanovich Marakutsa,
Ministrul de ExterneValeriy Anatolevich Litskai, Ministrul Justitiei
Viktor Balala si Presedintele Curtii Constitutionale Vladimir Grigoriev.
Noul studiu concluzioneaza ca activitatile rusesti in Transnistria –
incluzand interventia armatei a 14-a in sprijinul separatistilor,
sprijinul militar cat si cel economic acordat RMT, dar si targuiala pe
care o duce in favoarea RMT folosind energia cat si alte metode de
putere ca o forma de santaj impotriva Moldovei – au condus la sustinerea
responsabilitatii Rusiei pentru implicarea in continuarea crizei si a
rezultatelor ulterioare cat si a violarii principiilor fundamentale a
dreptului international. Raportul Baroului New York mai arata ca
revendicarile pentru suveranitate ale RMT nu sunt justificabile conform
dreptului international iar vanzarile bunurilor Statului Moldovean in
majoritate catre oameni de afaceri rusi reprezinta o conversie de
proprietate foarte greu de justificat sub dreptul international, astfel
cumparatorii actionand pe propriul risc.
Raportul Baroului New York concluzioneaza ca Rusia sustine ilegal
Guvernul RMT si a facut reintegrarea practic imposibila. Raportul a
determinat ca Rusia a oferit continuu sprijin material si logistic catre
RMT. La fel armele din era sovietica puse la dispozitia armatei a 14-a
au fost folosite pentru a sustine regimul separatist atat direct cat si
ca o sursa de venit pentru acest regim prin vanzarea de arme pe piata
mondiala. Moldova cere retragerea neconditionata a armelor stocate pe
teritoriu dar pana in prezent Rusia a refuzat atat acest lucru cat si
retragerea trupelor prezente.
Pe langa folosirea armatei ori pentru a bloca Moldova in stabilizarea
situatiei ori pentru a asista guvernul separatist, Baroul New York a
constatat ca Rusia s-a folosit si de presiuni economice. Presiunile
economice nu sunt de obicei interzise de dreptul international. Totusi
asemenea presiuni aplicate unui stat, sau asistenta acordata
separatistilor, ar putea face statele terte sa fie raspunzatoare sub
legea responsabilitatii statului, daca presiunea aplicata ar limita
privilegiile suverane ale statului frustrat (in acest caz Moldova) sau
ar elimina unul din angajamentele statului tert fata de statul constrans.
Considerand situatia prezenta raportul a constat patru arii de
ingrijorare: (a) folosirea abuziva a preturilor energetice; (b)
restrictiile privind importul produselor moldovenesti; (c) asistenta
economica catre RMT; si (d) interesele economice comune ale elitei
transnistrene si rusesti. In ansamblu, Baroul concluzioneaza ca Rusia
intervine semnificativ in favoarea Transnistriei.
Raportul decide ca activitatile descrise mai sus trebuie intelese in
lumina constantelor critici din partea Rusiei catre Moldova si sprijinul
acordat Transnistriei. Raportul sugereaza ca aceste actiuni vazute in
ansamblu, combinate cu constantele declaratii ale Rusiei de sustinere a
regimului Transnistrean si de criticare a celui Moldovean, formeaza o un
tablou al interventiei rusesti in afacerile interne ale Republicii
Moldova. Copii ale raportului pot fi gasite pe site-ul oficial al
Baroului New York, www.nycbar.org |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Scurt istoric al situatiei |
|
Moldova a fost prinsa intr-un conflict separatist refractar inplicand
tensiuni etnice, trupe rusesti, depozite de arme din era sovietica,
contrabanda, spalare de bani si coruptie. Aflata la granita cu Romania
si Ucraina, cu o majoritate etnica romana, reprezinta o tara in mare
parte uita de Vest. Subiectul reprezinta intrebarea cine ar fi
indreptatit sa controleze o bucata de pamant situata intre Nistru si
granita cu Ucraina. Transnistria are mai putin de 30 de km latime si o
suprafata totala de aproximativ 4,118 kmp, suprafata aproximativa egala
cu Rhode Island. Transnistria are o populatie de aproximativ 580 000 de
oameni iar Moldova 3,36 milioane. Totusi in Transnistria se afla
infrastructura industriala a Moldovei si mai important depozite
semnificative de arme. Din 1994 regiunea se afla sub control efectiv al
separatistilor care o proclama Republica Moldoveana Transnistreana si
este ocupata de trupele rusesti. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Statutul RMT sub Legea Internationala |
O intrebare centrala preocupa statutul RMT sub Legea Internationala, iar
in particular evaluarea cererilor liderilor Transnistreni de sustinere a
legalitatii autonomiei in interiorul Moldovei ori desprinderea fata de
aceasta. Baroul New York nu a gasit nici o cerere drept convingatoare si
a concluzionat ca RMT trebuie caracterizat ca un regim „de facto”.
 Nici
un drept pentru autonomie
Sub drept international nu exista posibilitatea autonomiei fiscale sau
guvernamentale inauntrul unui stat. In timp ce conducerea RMT ar incerca
argumente politice considerate sau nu convingatoare, Baroul New York nu
a gasit nici o baza legala pentru cererea de autonomie. Cele doua
argumente cvasi legale in favoarea autonomiei sunt: (a) datorita
denuntarii de catre URSS a pactului Ribbentrop – Molotov, care a
stabilit granitile moderne ale Moldovei, Transnistria ar trebui sa
devina un stat independent; si (b) independenta ca o baza pentru
autonomie. Argumentul cu denuntarea este o himera. Simpla denuntare a
unui tratat nu inseamna ca trebuie inversat sistemul politic la cel
anterior, ci pur si simplu inseamna ca tratatul nu mai are nici o
valoare. Al doilea argument adus de transnistreni care leaga autonomia
de dreptul de independenta deschide numeroase si complexe probleme
conform dreptului public international. Un lucru este totusi clar: mai
degraba decat dreptul la autonomie – sau un set de caracteristici
specifice care sa defineasca acest termen – legea internationala in
ultimul secol s-a focalizat pe elucidarea normelor de independenta.
Independenta si legatura sa cu autonomia si secesiunea sunt descrise in
amanunt mai jos. In total raportul arata ca dreptul international are
putin de spus pentru un presupus drept la autonomie si ca acordarea
acesteia ar trebui supusa legilor domestice. In cazul Transnistriei,
guvernul moldovean a propus diferite planuri care acorda diferite nivele
de autonomie. Toate au fost respinse de catre RMT. Raportul
concluzioneaza, bazat pe faptele si vorbele liderilor RMT, ca acestia
sunt mai putin interesati de autonomia regiunii cat de desprinderea
acestei de Moldova si suveranitate totala.
Independenta, Suveranitatea si Secesiunea
Norma de independenta nu este un drept de secesiune. Este dreptul
poporului de a decide cultura, limba si forma de guvernamant dorita si a
evoluat in doua concepte: conceptul de „independenta interna”, protectia
drepturilor minoritarilor intr-un stat si „independenta externa”,
secesiunea de un stat. In timp se independenta este un principiu
recunoscut international, secesiunea este considerata o chestiune
interna pe care fiecare stat trebuie sa o rezolve. Decizii influente si
rapoarte privind independenta, ca de exemplu raportul privind statutul
Insulelor Aaland din 1921 si opiniile Comisiei Badinter privind fosta
Iugoslavia in 1990 si alte exemple, au fost aratat ca pentru a obtine
independenta trebuiesc aratate urmatoarele: (a) secesionistii sunt „un
popor”; (b) statul de care ei se despart le incalca in mod grav
drepturile omului; si (c) nu sunt alte remedii eficiente conform
dreptului intern sau international. Nici una din aceste cerinte nu este
intalnita in cazul Transnistriei, poate cu exceptia literei (a).
Termenul „popor” a fost utilizat in practica recenta sub forma de grup
etnic, sau o „natiune” in sensul clasic, etnografic al cuvantului. Dar
sunt unii, ca de exemplu conducatorii RMT, care sugereaza ca termenul ar
inseamna altceva, probabil un grup cu un interes comun. In timp ce
normele privind obtinerea independentei pot evolua astfel incat un grup
de oameni poate fi mai usor identificat ca un grup avand aceeasi gandire,
nu putem fi de acord ca practica actuala sustine o atare propunere. Fara
a lua astfel in considerare, analizand o singura definitie a termenului
„popor” nu are vreo legatura cu acest caz, cum nici orice alte cerinte
pentru o independenta externa nu se regasesc in cauza. In ceea ce
priveste a doua cerinta, existenta unor incalcari a drepturilor omului,
argumentul Transnistrienilor poate fi prezentat in trei mari grupuri:
(a) incalcarea drepturilor lingvistice, culturale si politice; (b)
atrocitatile razboiului din 1992; si (c) refuzul drepturilor economice.
Luand in considerare modificarile semnificative din Moldova incepand cu
1992, nici una din aceste motive enumerate mai sus, nu se regasesc
astazi.
Actuala istorie a Moldovei de la sfarsitul razboiului din 1992 arata ca
tara si-a imbunatatit relatiile cu minoritatile sale. In mod contrar,
insa, RMT a capatat o imagine de tara cu incalcari ale drepturilor
omului, incluzand lipsa unui proces echitabil, persecutarea
minoritatilor religioase, si prigoana disidentilor politici. Razboiul
din 1992 a cauzat 1000 morti, dar am aflat ca in practica statelor un
asemenea eveniment nu reprezinta un motiv intemeiat pentru a cere
secesiunea. Daca insa ar fi fost, lumea ar fi plina de conflicte de
secesiune. In mod similar, motivul economic, ce este esential pentru
impartirea sumelor de bani, nu da dreptul la farmitarea unui stat. Acest
argument este unul de planificatie, iar nu de forma de actiune. In
final, raportul mentioneaza ca ezista o parere generala intre
comentatori, curente de opinie, si decizie ca incalcarea drepturilor
omului ce sunt invocate in sprijinul cererii de secesiune trebuie sa fie
incalcari actuale. Desi Moldova are multe posibile probleme in drumul
spre un stat democratic , este clar ca strabate drumul sper directia
buna, desi cu ceva intermitente. Dar, a doua cerinta-incalcari actuale a
drepturilor omului- nu este indeplinita. A treia cerinta se refera la
posibilitatea de a gasi alte solutii decat secesiunea. Acest conflict a
fost inghetat nu atat pantru ca nu sunt alte solutii domestice sau
internationale in afara secesiunii ci pentru ca separatistii au ales sa
faca din conflict unul ce pare dificil de rezolvat prin refuzul repetat
asupra oricaror solutii ce nu ofereau suveranitatea RMT. De exemplu, in
timp ce Moldova a incercat sa reduca tensiunile etnice, RMT a incercat
sa le sporeasca si sa ceara astfel separarea ca singurul mod de a opri
conflictele si un posibil genocid. Un astfel de „joc” nu este
convingator. Raportul conclude ca nu exista baza solida pentru secesiune
sub factorul independentei externe. Cerintele necesare nu sunt astfel
intrunite.
RMT, ca regim de facto
Daca Transnistria nu este un stat, atunci ce este? Consideram doua
variante: (a) rolul recunoasterii in procesul formarii statului; si (b)
daca RMT este un regim de facto. Nu exista nici o obligatie de a
recunoaste RMT, chiar daca are controlul efectiv asupra unui teritoriu.
Este de presupus ca achizitia fortata a teritoriului, obiectivele
curente ale statului pre-existent, Moldova, si ajutorul evident militar,
economic, si politic al RMT de catre Rusia vorbeste inpotriva
recunoasterii in acest caz. In cazuri similare Consiliul de Securitate
si/sau Adunarea Generala a cerut statelor membre ale ONU sa nu
recunoasca asemenea entitati. Desi RMT are sub control Transnistria dar
nu este recunoscut, RMT poate fi inteles ca foloseste doctrina regimului
de facto. Un asemenea regim este tratat ca subiect partial de drept
international. Statutul lor unic, da dreptul la unele drepturi si
responsabilitati, in mod principal legate de ajutorarea si bunastarea
populatiei. Poate incheia intelegeri cu semnificatii sub cele ale unui
tratat. Pe langa faptul ca are dreptul sa actioneze pentru ajutorarea
populatiei, un regin de facto poate fi tras la raspundere pentru
incalcarile legii internationale. In timp ce regimul de facto are
drepturi si obligatii, actele regimului de facto au un caracter legal
incert. Actele unui asemenea regim pot deveni invalide o data cu
disparitia acestuia, de exemplu daca teritoriul este reabsorbit de
statul mama. Oricum, statul reintegrat poate fi tras la raspundere
pentru actele regimului de facto ce a incetat, ca fiind parte din
administrarea normala a teritoriului sau, cu presupunerea ca asemenea
acte au fost neutre si ca statul ar fi actionat astfel cu asemenea acte.
Daca, pe de alta parte, regimul de facto devine stat, actele sale vor fi
executorii pentru noul stat. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
RMT si transferul de proprietate in
Transnistria |
 In
centrul disputei dintre guvernul Moldovei si conducerea RMT se afla
problema controlului economic asupra bunurilor din Transnistria. Oare
are RMT dreptul de a-si insusi teritoriul din zona in care isi exercita
efectiv controlul? Trebuie respectate deciziile RMT daca cele doua parti
ale Moldovei sunt reintegrate? Raportul s-a folosit de doua contexte
teoretice pentru a raspunde la aceste intrebari. Primul, conceptul
regimului de facto, a fost discutat mai sus. Al doilea este analogia cu
dreptul international care se refera la administrarea teritoriilor
ocupate, a carui relatare detaliata se gaseste in a Patra Conventie de
la Geneva. Raportul a folosit aceste norme doar prin analogie deoarece
se poate invoca faptul ca RMT nu a participat la a Patra Conventie de la
Geneva. Cu toate acestea, baroul New York a considerat normele cu
privire la administrarea teritoriilor ocupate si la regimurile de facto
folositoare, mai ales ca sunt deosebit de solide intrucat amandoua
deriva din aceleasi concepte de baza a drepturilor de proprietate,
drepturi ce isi gasesc originea in dreptul roman de uzufruct, ce se
refera la utilizarea proprietatii ce catre o persoana ce nu poseda
bunuri. Potrivit dreptului intrenational al regimurilor de facto, RMT nu
are dreptul sa vanda la pret redus bunuri de stat ce apartin Moldovei
sau orice alta proprietate privata. E posibil ca astfel de vanzari sa
stopeze procesul de reintegrare al Transnistriei la Moldova. Considerand
RMT drept un regim de facto dar si prin analogiile cu dreptul
international de administrare a teritoriilor ocupate, baroul New York a
descoperit ca o putere ocupanta sau analogul ei : (a) poate confisca
proprietatea de stat, alta decat adevarata proprietate, daca e folosita
in scopuri militare sau pentru administrarea teritoriului ; (b) poate
doar sa administreze proprietatea reala de stat nonmilitara fara sa
distruga sau sa transforme in vreun fel proprietatea ; si (c) nu are
dreptul sa confiste proprietate privata doar daca este material de
razboi. Programul de privatizare al RMT este dificil de explicat avand
in vedere afirmatiile precedente. Orice grup privat ce participa la
acest program in calitate de cumparator isi asuma propriul risc. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Statele terte si miscarile secesioniste |
A treia si ultima problema legala importanta pe care baroul New York a
luat-o in considerare a fost rolul statelor terte. Statele au o
obligatie fundamentala de a nu interveni sau a se amesteca in rezolvarea
unui conflict intern din cadrul altui stat. In cazul in care
autodeterminarea sau , mai exact, autodetareminarea externa este
implicata sau in cazul in care Consiliul de Securitate este de parere ca
un conflict a devenit o amenintare pentru pacea internationala, atunci
statele terte ar putea avea mai multa libertate de actiune in ceea ce
priveste conflictul. Aceasta norma fundamentala de neinterventie este
legata de conceptele de suveranitate, autodeterminare si coexistenta
pasnica. Rolul statelor terte este deosebit de important in acest caz
intrucat Rusia si Ucraina au preluat rolul de state “garante”, state ce
prezinta un interes deosebit sa puna capat conflictului si care isi iau
angajamentul in mod oficial sa aloce resurse pentru oprirea lui.
Calitatea de garant obliga statul sa se implice in criza desfarurata pe
teritoriul sau, dar acest stat trebuie totusi sa respecte dreptul
international prin actiunile sale. Raportul a considerat ca actiunile
Rusiei si Ucrainei sunt in favoarea acestor norme de conduita.
Rusia
Rusia nu este doar un garant dar si un jucator cheie in conflict pentru
ca detine trupe in Transnistria. Baroul a luat in considerare patru
probleme importante : (a ) activitatile armatei rusesti precum si a
altor organe ale Federatiei Ruse in Transnistria ; (b) presiunea
economica exercitata de Federatia Rusa asupra Moldovei (c) legaturile
dintre conducerea RMT si conducerea Rusiei ; si (d) pozitia diplomatica
generala a Federatiei Ruse. Rolul armatei rusesti poate fi impartit in
doua stadii : a acordat ajutor in timpul razboiului din 1992 si a
activitatilor desfasurate in prezent, asigurand mentinerea depozitelor
de arme in Transnistria. Armata a14-a jucat un rol decisiv in razboiul
din 1992 participand la lupta in numele separatististilor.In ciuda
promisiunilor de demobilizare din tratat si a cererilor repetate ale
Moldovei ca Rusia sa-si retraga trupele din Transnistria, trupele raman.
Drept urmare, ele sprijina viabilitatea RMT si fac tot mai dificil
prosecul de reintegrare. Trupele asigura de asemenea materiale,
cunostinte de specialitate si asigura in mod constant sprijin RMT. In
mod analog, depozitul de arme din apoca sovietica aflat sub controlul
Armatei a 14-a a fost folosit pentru a sprijini RMT atat direct, cat si
ca sursa de venituri prin vanzari in asociatie Rusia – RMT, de material
militar pe piata mondiala. Moldova doreste asadar inlaturarea imediata a
depozitelor de arme. Pana in prezent, Rusia a refuzat sa inlature
depozitele (sau sa retraga trupele) pana nu va avea loc o amiabila
intelegere politica si a argumentat de asemenea ca locuitorii
Transnistriei nu ii va permite sa retraga armele.
In afara folosirii armatei fie pentru a-i stanjeni pe moldoveni, fie
pentru a sprijini RMT a doua mare problema este ca Rusia a mai utilizat
si constrangerea economica si sprijinul economic, precum bata si
zaharelul. Constrangerea economica nu este, in general, interzisa de
dreptul international. Cu toate acestea, o astfel de constrangere sau de
sprijin acordat separatistilor poate face tertul stat responsabil,
conform dreptului raspunderii statului, in cazul in care constrangerea
pe care o exercita acesta fie ar afecta privilegiile de suveranitate ale
Moldovei, fie ar incalca unul dintre angajamentele anterioare ale tertei
parti fata de Moldova. Avand in vedere actuala situatie, exista patru
zone de interes particular : (a) utilizarea preturilor pentru enrgie
precum bata si zaharelul.(b) folosirea crescanda a taxelor vamale pentru
bunurile moldovenesti ; (c) sprijin economic acordat RMT ; si (d)
interesele economice comune ale elitei rusesti si transistriene. Prin
urmare, RMT se bucura de un sprijin semnificativ. A treia problema este
ca legaturile dintre RMT si conducerea ruseasca reprezinta o dovada
importanta. Smirnov, ministrul justitiei Balala si Vladimir Antufeyev,
seful securitatii interne au fost toti prezenti in Moldova fie la
inceputul sau fie de la inceputul crizei separatiste. Cei de la
Conducerea RMT sunt in majoritate rusi, dar si ucrainieni intr-o mai
mica masura, si au cetatenie ruseasca. Toti au primit nationalitate
ruseasca. Cativa membri au venit la RMT de pe pozitii de conducere pe
care le-au detinut la guvernarea Rusiei, in mod particular sunt membri
ai Parlamentului Rus (Duma) sau ai armatei rusesti. In sfarsit,
numeroasele activitati descrise mai sus, constrangerea economica,
sprijinul militar acordat RMT , politicile energice- trebuie intelese ca
avand loc in favoarea retoricii rusesti constante exercitate pentru RMT
si impotriva Moldovei. Intrucat raportul nu prezinta faptul ca orice
activitate descrisa ar putea duce la responsabilitate de stat ( cu toate
ca situatia trupelor ar putea ajunge la acel nivel) baroul New York este
de parere ca aceste acte privite ca un intreg , impreuna cu constantele
afirmatii rusesti in sprijinul RMT precum si critica adusa eforturilor
de reintegrare ale Moldovei, formeaza o imagine ampla a interventiei
nepotrivite a Rusiei in afacerile interne ale Moldovei.
Ucraina
 Datorita
granitei comune cu Moldova si in mod particular cu Transnistria precum
si semnificativei populatii etnice ucrainiene din Transnistria si
Moldova, Ucraina detine un rol cheie in conflictul din Transnistria.
Ucraina a criticat politica separatista a Transnistriei si a militat
pentru retragerea totala a trupelor rusesti, dar a fost perceputa de
asemenea (pe buna sau rea dreptate) in favoarea contrabandei desfasurata
pe teritoriul ei si deschisa relatiilor cu RMT. In ciuda faptului ca
Ucraina a actionat in multe feluri pentru a contrabalansa influenta
ruseasca in Transnistria, interesul ei a fost adeseori privit de catre
moldoveni cu un amestec de speranta si suspiciune. Ucraina a realizat
ceea ce poate fi un efort constiincios de a gasi o cale spre
solutionarea crizei ; cu toate acestea, un plan final actual trebuie
initiat inainte ca implicatiile sale legale sa fie stabilite.
Controalele stricte de la vama care sunt implementate in prezent sunt un
pas decisiv, daca nu final in rezolvarea crizei din Transnistria. Acum
ca Ucraina a devenit un participant mult mai activ in criza din
Transnistria, actiunile sale vor trebui monitorizate, asa cum au fost
cele ale Rusiei si Moldovei de catre numerosii actionari. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Concluzii |
Privitor la statutul RMT. Incercarile de separare sunt considerate in
mare parte drept treburi interne ce trebuie rezolvate de catre statul in
cauza. Nu exista dreptul de a separa. In cel mai rau caz, separarile
sunt acceptate in cazurile in care poporul a fost persecutat si nu
exista nici o solutie de protejare a drepturile omului. In sprijinul
acestor norme, RMT nu si-a formulat un caz legal suficient in legatura
cu dreptul de autodeterminare externa sau de separare. Prin urmare,
controlul efectiv al RMT asupra partii transnistriene a Moldovei este al
unui regim de facto si poate fi considerat asemanator controlului
detinut de o putere ocupanta. Puterea RMT e limitata la ceea ce ar putea
sa faca din punct de vedere legal cu teritoriul de care il administreaza.
 Privitor
la transferul de proprietate de catre RMT. Legea ocuparii
recunoaste ca puterea ocupanta poate controla resursele economice ale
unui teritoriu dar din punct de vedere legal proprietarii de drept sunt
proprietarii propriu-zisi. Orice activitati economice desfasurate de
catre alt partid impreuna cu separatistii sau insurgentii pun in pericol
acel partid. Faptul ca astfel de actiuni vor fi sanctionate in urma
rezolutiei finale ale conflictului separatist sau poate chiar interzise
nu este un lucru linistitor. Programul de privatizare RMT in favoarea
normelor ce prezideaza regimurile de facto precum si a legii corporatiei,
va convinge investitorii ca aceste tranzactii nu vor fi sprijinite daca
RMT va fi reintegrata Moldovei.
Privind responsabilitatea statelor terte. Interventiile
statelor terte nu sunt private cu ochi buni si sunt puse in relatie cu
normele de neinterventie prevazute intr-un numar mare de tratate
regionale si globale precum si de catre documente legale. Suveranitatea
pretinde ca cerintele statului in ceea ce priveste afacerile desfasurate
pe propriul teritoriu sa fie respectate pana in momentul in care un alt
sistem international isi manifesta interesul. De exempul, prezenta
trupelor pe un teritoriu strain nu este permisa daca statul gazda
doreste ca trupele sa paraseasca teritoriul. Actiunile Rusiei in ceea ce
priveste situatia din Transnistria, mai exact interventia Armatei a 14-a
in numele separatistilor, ajutorul militar acordat RMT, sprijinul
economic al RMT, precum si negocierile purtate in numele RMT folosindu-se
de procesul de energie precum si de alte nivele de putere impotriva
Moldovei, fac statul rus responsabil de continua criza separatista si de
rezultatele sale ulterioare. In mod analog, avand in vedere experienta
cu Rusia, participarea crescanda a Ucrainei la acest conflict ar trebui
monitorizata. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2006 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase, et al.,Herzfeld & Rubin, LLC
5N Regent Street
Livingston, New Jersey 07039
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
Textile Center, 2 Kaufman Street, 68012
Tel Aviv, Israel
Tel: (972)-3-5111-111
Fax: (972)-3-5102-166 |
 |
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
