|
Introducere |
|
 Comertul
dintre Romania si restul lumii a crescut anual in mod constant. Ca in
orice piata in plina evolutie cu fluctuatii ocazionale economice,
sociale si politice, atat partenerii comerciali romani cat si cei
straini trebuie sa caute modalitati de reducere a riscurile create de
aceste fluctuatii. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din ianuarie
se previzioneaza ca va duce la cresterea, in mod substantial, a
comertului anual cu statele membre ale Uniunii Europene, furnizand
partenerilor de afaceri atat oportunitati unice, dar aducand si
riscurile inerente comertului international. Acest articol analizeaza
pasii pe care partile ii pot lua pentru a se proteja de riscul de pret
din contractele comerciale internationale care implica parteneri romani
– riscuri provenind din factori externi cum ar fi fluctuatiile ratei de
schimb a diferitelor monede, cresterea preturilor pentru materii prime
si energie, si schimbarile bruste din economie. Aceste riscuri
influenteaza nivelul obligatiilor partilor care trebuie sa plateasca mai
mult sau mai putin decat ceea ce s-au obligat sa plateasca la incheierea
contractului. Acestea sunt riscuri care afecteaza echilibrul contractual
dintre parti, si, cel mai important, sunt riscuri care pot fi foarte
usor evitate prin introducerea anumitor clauze in contracte. (Riscurile
legate de neexecutarea obligatiilor contractuale incluzand neplata nu
constituie subiectul prezentului articol.) |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Riscurile comerciale |
Principalul partener comercial al Romaniei este, desigur, Uniunea
Europeana, cu o cifra totala a comertului, importuri si exporturi, de
37,9 miliarde de euro in 2005 reprezentand 68,9% din comertul exterior
total al Romaniei. Alti parteneri comerciali importanti includ tarile
semnatare NAFTA – SUA, Mexic si Canada – cu o cifra totala a comertului
de 1,8 miliarde de euro reprezentand 3,3% din comertul total; tarile
candidate la UE si Bulgaria (in 2005) cu 4 miliarde de euro la 7,2%; si
tarile ASEAN cu 344 de milioane de euro la 0,6%. Partenerii comerciali
din toate aceste tari analizeaza in mod constant riscurile comerciale
asociate oportunitatilor de afaceri din Romania cum ar fi posibilitatea
ca un eveniment viitor si nesigur sa cauzeze prejudicii pecuniare uneia
dintre parti.
Astfel de riscuri le includ pe cele economice, politice, administrative
si naturale. Riscurile economice sunt determinate de evolutia companiei
si de calitatea bunurilor si serviciilor furnizate de aceasta. La randul
lor, sunt impartite in riscuri valutare datorate schimbarilor ratei de
schimb sau paritatii oficiale a monedei de plata in comparatie cu moneda
de referinta, si riscuri non-valutare. Aceste ultime riscuri includ:
inflatia, schimbari in dobanzile bancare, schimbari in pretul materiilor
prime, echipamentelor, fortei de munca, transportului, primelor de
asigurare, comisioanelor, dobanzilor, tehnologiei, raportului dintre
cerere si oferta, si riscurile financiare si de investii. Riscul de pret
este inclus in aceasta categorie, deoarece toti acesti factori
influenteaza costul productiei si, in consecinta, obligatiile partilor
contractuale.
 Un
exemplu de risc valutar este modul in care schimbarile ratei de schimb a
leului au afectat tranzactiile internationale pe termen lung. Leul s-a
apreciat in termeni reali cu 11% fata de euro din septembrie 2004 pana
in decembrie 2005, si cu inca 5% in primele trei luni ale lui 2006.
Astfel, toate contractele comerciale internationale pe termen lung care
aveau ca obiect furnizarea de anumite produse sau servicii in Romania
sau catre societati romanesti care aveau preturile exprimate in dolari
americani sau in euro au fost afectate de schimbarile ratei de schimb.
Cumparatorii romani au castigat din aceasta schimbare deoarece acestia
plateau acum intr-o moneda care se depreciase intre timp si, astfel,
plateau mai putin pentru aceleasi produse sau servicii. Vanzatorii
straini au inregistrat anumite pierderi cu aceasta ocazie deoarece ei
acum primeau aceeasi suma intr-o moneda care intre timp si-a pierdut din
valoare. Astfel, ei primeau mai putin pentru acelasi produs sau serviciu.
In prezent, datorita eforturilor de limitare a inflatiei ale Bancii
Nationale a Romaniei si marilor sume in monezi straine care intra in
tara, leul se se preconizeaza ca va ramane puternic de-a lungul anului
in curs, iar rata de schimb se preconizeaza ca va ramane stabila. Astfel,
nu exista in prezent nici un risc valutar previzionat care ar putea
influenta marimea obligatiilor contractuale pe termen lung.
Alte riscuri care ar putea afecta preturile sunt cele datorate situatiei
in care se gaseste economia Romaniei in acest moment. Astfel, o analiza
a politicii monetare si a evolutiei ratei inflatiei ar trebui realizata
odata cu contemplarea incheierii unei tranzactii pe termen lung.
Autoritatile se confrunta cu dilema impusa de constrangerile UE asupra
inflatiei deoarece o inasprire a politicii monetare in vederea reducerii
inflatiei va afecta in mod negativ competitivitatea externa a Romaniei
care trebuie mentinuta pentru ca economia tarii sa se poata dezvolta.
Pentru ca aceasta dezvoltare sa aiba loc, rata de schimb a leului va fi
supusa in continuare la mai multa presiune deoarece influxul de capital
va creste datorita dobanzilor nationale mari. Expertii previzioneaza ca
o relaxare importanta a politicii fiscale in 2007 va duce la o rata a
inflatiei de 6,8% la sfarsitul anului si un deficit al balantei de plati
care se previzioneaza ca va creste la 10% din PIB.
Riscul de tara al Romaniei combina elemente politice, economice si
sociale care sunt exacerbate de situatia interna politica actuala in
care cele doua partide majore ale coalitiei guvernamentale, Partidul
National Liberal si Partidul Democrat, si Presedintele si
Primul-ministru, fac schimburi reciproce de acuzatii ostile in fiecare
zi – o situatie care ar putea duce la o dezmembrare a coalitiei de la
putere si la noi alegeri, influentand economia si tranzactiile
comerciale.
Preturile sunt foarte strans legate de schimbarile din economie si din
situatia generala sociala, de mediu si politica a Romaniei. Schimbarile
recente de clima, care au supus Romania la anumite riscuri legate de
vreme au influentat in mod indirect nivelul preturilor. O scadere de
12,6% a fost inregistrata in veniturile din agricultura datorita
inundatiilor recente. Preturile produselor agricole ar putea sa fie, de
asemenea, afectate in 2007 de seceta care a fost previzionata.
Schimbarile din anul 2005 ar putea fi luate drept exemplu cu privire la
impactul asupra preturilor, deoarece preturile pentru consumatorii
finali au crescut cu 8.6%, depasind tinta de inflatie de 7,5%. Aceasta
crestere s-a datorat in principal cresterilor de pret la utilitati, ca
si impactului nefavorabil al unor factori incidentali cu ar fi
inundatiile asupra pretului produselor alimentare. De exemplu, daca o
tranzactie pe termen lung cu produse agricole ar fi fost incheiata in
timpul acestei cresteri a costurilor de productie si a preturilor,
vanzatorul ar fi inregistrat pierderi din aceasta afacere deoarece el
s-a obligat sa furnizeze produsele la un anumit pret, dar datorita
inundatiilor sau secetei recoltele nu au fost cele asteptate si
costurile sale au crescut considerabil. Cresterea costurilor ar fi
trebuit sa fie acoperita de o crestere in pretul tranzactiei, dar acest
lucru nu s-ar fi putut intampla decat daca contractul ar fi continut o
clauza de ajustare a pretului.
Riscurile legale intervin datorita schimbarilor prevederilor legislatiei
relevante comerciale nationale si internationale si acestea pot fi
devastatoare pentru un contract comercial international cu executare in
timp caruia ii lipsesc clauzele de protectie corespunzatoare. Astfel de
riscuri sunt legate de noi taxe si impozite, pierderea proprietatii si
asa mai departe. Printre riscurile legale care afecteaza preturile,
procedurile birocratice greoaie si netransparente raman o mare problema
in Romania. Experti internationali subliniaza perioadele de timp foarte
mari necesare pentru obtinerea certificatelor de urbanism, titlurilor de
proprietate, licentelor, bransarilor la utilitati, toate acestea ducand
la cresterea ametitoare a costurilor de constructie. Mai mult, exista
frecvente schimbari legislative si de regulamente, in special in
domeniul reglementarilor fiscale, realizate de cele mai multe ori fara
nici un preaviz sau perioada de tranzitie. Aceste modificari contribuie
in mod semnificativ la cresterea costurilor afacerii dezvoltate in
Romania, creeaza dificultati pentru investitori, si pot duce la
cresterea preturilor prevazute in contractele pe termen lung.
Toate aceste riscuri pot fi acoperite prin clauze speciale inserate in
contractele comerciale internationale. Exista clauze specifice pentru
riscurile valutare, riscurile nevalutare si forta majora, si pentru
riscurile politice, sociale, administrative si naturale. Aceste clauze
pot fi categorisite in: clauze de mentinere a valorii contractului,
astfel cum partile s-au inteles inintial, si clauze pentru adaptarea
contractului la noile conditii de pe piata. Diferitele categorii de
clauze sunt, desigur, relative, deoarece unele pot fi incluse in mai
mult de o categorie.
Principalele clauze utilizate pentru a acoperi riscurile de pret sunt
descrise pe scurt mai jos. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Protectia impotriva riscului de pret |
|
Pretul este un element de importanta strategica intr-un contract de
vanzare-cumparare, licenta, sau distributie deoarece reprezinta cea mai
importanta obligatie a unei parti – latura pecuniara a tranzactiei. Intr-un
contract comercial international, pretul poate fi fix. Aceasta exprimare
se foloseste in principal in contractele uno ictu – cu o singura
executare. In ceea ce priveste tranzactiile pe termen lung, contractele
incheiate contin de obicei clauze de ajustare a pretului, deoarece
relatia dintre parteneri se presupune ca este una puternica – altfel nu
s-ar fi implicat in astfel de tranzactii.
|
|
[ Up
to Contents ] |
|
Clauze contractuale de prevenire a riscului
de pret |
Contractele comerciale pe termen lung contin de obicei o prevedere
speciala cu privire la pretul tranzactiei. Pretul poate fi unul
determinat sau determinabil printr-o anumita formula. Clauzele de
protectie impotriva riscului de pret care ar trebui incluse in
contractele comerciale internationale sunt ori clauze impotriva
riscurilor valutare – clauza aur si clauzele
valutare; sau clauze nevalutare, cum ar fi clauzele de
ajustare a pretului, in functie de tipul de risc pe care acestea
il acopera.
Clauzele aur, in speta clauza aur si clauza moneda-aur, folosesc aurul
ca referinta pentru valoarea monedei in care este exprimat pretul sau
exprima pretul direct in aur. Alte clauze valutare folosesc ca referinta
o moneda tranzactionabila pe piata internationala, alta decat cea din
contract, un cos format din doua sau mai multe monede tranzactionabile
in procente predeterminate sau o combinatie de moneda institutionala (de
exemplu: Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar
International si Asian Monetary Unit a Uniunii Asiatice de Clearing).
 Clauzele
nevalutare se refera la ajustarea pretului. Cea mai importanta dintre
acestea este clauza de indexare. Aceasta reprezinta o
prevedere dintr-un contract stipuland o crestere sau descrestere a unui
pret in baza unei cresteri a costurilor cu mana de lucru, beneficii, sau
a altor preturi, in anumite conditii, i.e. schimbari in costul
mentinerii unui standard de viata, in costul energiei si al materiilor
prime, cum s-ar intampla intr-o piata volatila si instabila cum este cea
romaneasca. Clauzele de indexare apar in mod frecvent in contractele de
afaceri pentru ca prin intermediul acestora sa poata fi crescut pretul
daca furnizorul unui anumit serviciu sau tip de marfa este fortat sa
plateasca mai mult pentru forta de munca sau materiale. Acestea sunt
inserate dupa o atenta considerare si evaluare a pietei pentru a se
putea determina daca este mai probabil ca aceasta sa se schimbe decat sa
ramana constante. Cand o anumita materie prima cu o valoare schimbatoare
este principala componenta a costului pentru un bun care reprezinta
subiectul unei tranzactii, este necesara identificarea riscurilor.
Intelegerea factorului de risc este esentiala pentru orice patron sau
director executiv care incheie un contract cu executare viitoare cand
costurile nu sunt determinate.
Aceasta pozitie neutra din punct de vedere al riscurilor intr-un
contract ar putea fi, de asemenea, realizata prin incheierea unui
contract Cost-Puls prin folosirea unei clauze de indexare.
Exista cateva variante ale contractelor Cost-Plus, dar principiul de
baza este de a determina intre parti un anumit procent sau variatie cu
un prag minim fata de pretul materiilor prime care fluctueaza in mod
regulat si semnificativ pe baza unui Indice de Pret publicat in
prealabil. Astfel, ajustarea automata a platilor bazata pe un indice
economic care este independent fata de vointa oricareia dintre parti
implicate devine aplicabila. Clauza, astfel, prevede un mecanism de
crestere a pretului. Rezultatul este ca, fara a avea importanta care
este pretul bunului in prezent, maine sau peste trei luni, cumparatorul
va achita aceeasi suma (procent) peste preturile vanzatorului din acea
perioada.
In prezent, contractele Cost-Plus sunt folosite in tranzactii care
implica produse tehnologice, echipamente, combustibili si alte produse
din petrol, si anumite produse alimentare, toate fiind tranzactionate pe
piete foarte instabile cu preturi care se schimba din ora in ora.
Cea mai comuna forma de actiune a unei clauze de indexare este printr-un
mecanism prin care, numai daca cresterea sau descresterea costurilor
este mai mare de un anumit procent, determinat in prealabil de catre
parti, ajustarea pretului devine aplicabila si operationala.
O alta modalitate de actiune a clauzelor de ajustare a pretului este
prin trimiterea unei notificari de catre vanzator catre cealalta parte
prin care acesta isi manifesta dorinta de a creste pretul din contract
datorita schimbarii pretului materiilor prime si/sau energiei pe piata.
Daca clauza de ajustare devine operationala printr-o notificare, atunci
cumparatorul trebuie sa beneficieze de o perioada de timp pana la
intrarea in vigoare a modificarii. In timpul acestei perioade,
cumparatorul are dreptul sa comande la pretul initial. Aceleasi
mecanisme sunt aplicabile daca se impune in cazul unei scaderi a
pretului pe piata materiilor prime si/sau energiei.
O alta clauza de pret utilizata destul de des pentru evitarea riscurilor
este clauza de renegociere a pretului. Aceasta da dreptul
oricarei parti sa ceara recalcularea sau renegocierea pretului din
contract la intervale care au fost stabilite in prealabil de catre parti.
De obicei renegocierea pretului se realizeaza o data pe an. Procedura
obisnuita pentru recalcularea pretului este sa se faca o medie a trei
sau mai multe preturi dintre cele ale competitorilor cei mai importanti
de pe piata.
Contractele ar putea, de asemena, sa contina o clauza de
postcalculare a pretului, clauza Cost si Pret. In aceasta
situatie pretul contractului este determinat dupa indeplinirea
obligatiilor prin calcularea costurilor de productie impreuna cu
celelate cheltuieli, cum ar fi costul fortei de munca.
Riscul de pret poate fi, de asemenea, acoperit prin clauze de adaptare a
contractului, prin includerea acestora printre celelalte obligatii
asumate de partile contractante. Aceste clauze nu se refera numai la
valoarea pecuniara a contractului, dar la intreaga executare a sa
(transport, ambalare, calitate si asa mai departe); totusi, pretul joaca,
inca odata, un rol esential deoarece reprezinta cea mai importanta
obligatie.
Astfel de prevederi sunt clauzele: “clientul cel mai favorizat”,
“natiunea cea mai favorizata” si “cel mai bun pret”.
In toate acestea, vanzatorul se obliga sa asigure cumparatorului cel mai
mic pret si cele mai bune conditii comerciale pe care le-ar oferi
clientului sau cel mai favorizat. In acest mod, cumparatorul nu este
niciodata in dezavantaj fata de acel vanzator.
Clauza hardship este de asemenea inclusa in aceasta
categorie. Aceasta a fost definita de catre Principiile UNIDROIT cu
privire la Contractele Comerciale Internationale la Sectiunea 2,
Articolul 6.2.2. ca fiind „ivirea unor evenimente care afecteaza in mod
fundamental echilibrul contractului deoarece costurile indeplinirii
obligatiilor unei parti au crescut sau deoarece valoarea beneficiilor pe
care o parte ar trebui sa le primeasca a scazut.” In cazul in care
intervine hardship-ul partea care a fost dezavantajata are dreptul sa
ceara renegocierea contractului si, in consecinta, a pretului. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Riscul de pret in viitor |
 In
practica, clauzele de ajustare a pretului sunt folosite pe scara larga
si au fost folosite de-a lungul timpului in contractele comerciale
internationale cu executare in timp incheiate in Romania sau cu entitati
legale romanesti. Acest lucru este demonstrat de rapoartele anuale ale
unor societati romanesti care arata ca riscul de pret a fost acoperit
fie prin faptul ca materiile prime aveau preturi exprimate in euro fie
prin ajustarea preturilor in functie de inflatie sau prin cresterea lor
in functie de costul materiilor prime.
Riscurile de pret, riscurile datorate ratelor de schimb si riscurile de
dobanda mai pot fi acoperite prin folosirea unor instrumente financiare
derivate cum ar fi: futures, options, swaps, hedging.
Societatile folosesc foarte des contractele futures pentru
a-si acoperi riscurile de pret. Prin acestea se stabilesc cu un anumit
cumparator conditiile, incluzand pretul, unei tranzactii care va avea
loc in viitor, pentru anumite produse pe care inca nu le detin.
|
|
[ Up
to Contents ] |
|
Concluzie |
Deoarece piata din Romania este in orice moment foarte schimbatoare,
riscurile nu vor putea fi niciodata previzionate in totalitate, iar
societatile trebuie sa acorde o atentie sporita managementului de risc
pe langa eforturile pentru evitarea riscurilor, cum sunt clauzele de
evitare mai sus mentionate. Aceasta strategie este necesara pentru
diminuarea efectelor riscurilor care ar putea totusi sa fie intalnite.
Riscurile ar trebui sa fie manageriate si controlate pe cat este posibil.
Ca o economie in dezvoltare, de tranzitie, economia Romaniei inca mai
are un drum lung in fata pana la a ajunge la o oarecare stabilitate. Mai
mult, deoarece nici chiar economiile stabile nu ofera o protectie
completa impotriva riscurilor care ar putea afecta tranzactiile pe
termen lung, schimbarile in mediul economic, social si politic ar trebui
sa fie luate in calcul in Romania. Intradevar, aceasta este chiar
menirea clauzelor ce acopera riscul de pret si a tuturor mecanismelor de
protectie impotriva riscurilor, de exemplu sa aduca stabilitatea dorita
contractelor comerciale internationale pe termen lung precum si
rezultatele asteptate de la astfel de tranzactii. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2007 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase, et al.,Herzfeld & Rubin, LLC
5N Regent Street
Livingston, New Jersey 07039
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000 |
 |
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
