|
Introducere |
Dupa discutii prelungite cu reprezentantii Comisiei Europene, Guvernul
Romaniei a adoptat Ordonanta de urgenta nr.19/2009 (denumita in
continuare “OUG 19”), in scopul de a imbunatati procedurile
aplicabile in materia achizitiilor publice (“PPP”), instituite
prin Ordonanta de urgenta a guvernului nr.34/2006 (“Legea
achizitiilor publice”), si de asemenea in scopul de a creste
eficienta si flexibilitatea acestor proceduri. Asemenea modificari,
introduse de OUG 19, nu vin prea devreme intr-o economie care putea
beneficia de ani de zile de pe urma unor stimuli in acordarea fondurilor
publice in proiecte de importanta majora, in infrastructura sau
protectia mediului, pe teritoriul intregii tari.
Inainte de intrarea in vigoare a OUG 19, in martie 2009, procesul de
acordare a unui contract de achizitie publica (“PPA”) era
exagerat de complex si contestat pe motiv de lipsa de transparenta,
conduita neloiala si coruptie la nivel oficial. Acest articol pune in
discutie noile aspecte introduse de OUG 19 in materia achizitiilor
publice. Pentru mai multe detalii cu privire la sistemul de achizitii
publice din Romania, va rugam sa vizitati arhiva The Romanian Digest™ la
www.hr.ro , si anume articolul nostru din
iulie 2006 – “Noua lege a achizitiilor publice a Romaniei”. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Amendamentele principale introduse de OUG 19 |
Autoritatea contractanta – definitie mai
cuprinzatoare
Pana la intrarea in vigoare a OUG 19, autoritatea contractanta era
definita, printre altele, drept orice organism al statului, autoritate
publica sau institutie publica, ce actioneaza la nivel central, regional
sau local, si de asemenea de orice alt organism de drept public
infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter
comercial sau industrial. Aceasta din urma categorie a fost largita prin
OUG 19, in sensul ca acum nu mai exista cerinta legala ca aceste
entitati sa fie de drept public. Astfel, autoritatile contractante pot
fi acum si entitati de drept privat, infiintate pentru a satisface
nevoie de interes general fara caracter industrial sau comercial, cum ar
fi asociatii ori fundatii. Totusi, aceste entitati trebuie in continuare
sa indeplineasca acele conditii prevazute de Legea achizitiilor publice,
si anume sa fie finantate in majoritate de o autoritate contractanta sau
de un alt organism de drept public; sa se afle in subordinea ori sa fie
supusa controlului unei autoritati contractante ori altui organism de
drept public; sau mai mult de jumatate din membrii consiliului de
administratie sau ai organului de conducere ori supervizare sa fie
numiti de o autoritate contractanta sau de un alt organism de drept
public.
Prin largirea definitiei date termenului de autoritate contractanta, mai
multe entitati se vor incadra acum in prevederile Legii achizitiilor
publice, creandu-se astfel un acces mai mare al societatilor interesate
in fondurile publice.
O alta modificare esentiala introdusa de OUG 19 se refera la aplicarea
Legii achizitiilor publice la PPA-uri, atunci cand acordarea
contractelor este efectuata de “structuri” ale autoritatilor
contractante ce functioneaza in alte state, cand valoarea contractelor
este egala sau mai mare de 100.000€ pentru contractele de produse ori
servicii, si 750.000€, pentru contractele de lucrari. Desi o asemenea
modificare ar trebui sa aiba o mare semnificatie in practica, ea poate
genera totusi dificultati in interpretarea termenului de “structuri” ale
autoritatilor contractante, intrucat acest termen nu a fost definit de
legea romana si, in consecinta, este neclar daca acest termen ar trebui
sa includa atat entitatile fara personalitate juridica, cat si pe cele
cu personalitate juridica.
Acces marit la fondurile publice
 Odata
cu intrarea in vigoare a OUG 19, mai multe companii interesate ar trebui
sa aiba acces la fonduri publice, si aceasta deoarece valoarea prag sub
care autoritatea contractanta nu mai are obligatia de a organiza
licitatie publica a crescut de la 10.000€ la 15.000€. Astfel, acum
produsele, serviciile, lucrarile pot fi achizitionate si efectuate
utilizand direct fonduri publice, daca valoarea fiecarui contract nu
depaseste 15.000€, fara a mai fi necesara organizarea unei licitatii
impovaratoare. O asemenea modificare va elimina povara autoritatilor
contractante de a face fata unei documentatii foarte vaste si unor
sarcini administrative numeroase pentru proiecte de mica anvergura. Prin
marirea valorii prag sub care organizarea unei PPP nu mai este
obligatorie, autoritatile contractante se vor elibera de aproximativ
10.000 de dosare, reprezentand 10-15% din numarul total de PPP-uri la
nivel national (conform discursului sustinut de presedintele Autoritatii
Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice –
ANRMAP, publicat pe pagina de internet a ANRMAP).
Mai mult, a fost amendata si valoarea prag maxima pana la care se poate
aplica procedura cererii de oferta (cea mai simpla PPP), astfel:
100.000€ pentru produse si servicii (in loc de 75.000€), si 750.000€
pentru lucrari (in loc de 500.000€). In plus, valoarea estimata a
proiectelor de lucrari publice care sunt finantate/subventionate direct
in proportie mai mare de 50% de catre o autoritate contractanta, si
asupra carora ar trebui aplicata o PPP, a crescut de la 2,5 milioane
euro la 5 milioane euro. In cazul contractelor de servicii, valoarea
estimata a crescut de la 125.000€ to 200.000€.
Alte prevederi ale OUG 19 se refera la contractele de publicitate, cu
privire la care se pot incheia PPP-uri fara a mai fi necesara
respectarea cerintelor speciale de publicare in sistemul special creat
pe internet, in cazul in care valoarea contractului nu depaseste 20.000€
(in loc de 2.000€ pana acum), si aceasta conducand la mai putine
formalitati si la mai putina birocratie.
Aceste majorari in valorile prag permit o mai mare flexibilitate in
incheierea diferitelor contracte, in special in cazul parteneriatelor
public-private, pentru care Romania nu detine inca o legislatie
relevanta.
Accesul direct la fondurile publice permite o diminuare a birocratiei ce
caracterizeaza PPP-urile si salveaza foarte mult timp. Asemenea fonduri
publice pot de asemenea ajuta diverse companii sa ramana viabile si sa
mentina o crestere economica in aceasta perioada de criza, asigurand o
continuitate in pastrarea locurilor de munca. Pe de alta parte, daca
aceste prevederi nu sunt implementate in mod adecvat, pot aparea abuzuri
din partea autoritatilor contractante si chiar mai putina transparenta
in utilizarea banilor publici.
Procedura mai eficienta
In scopul a face o PPP mai flexibila si, de fapt, mai eficienta, OUG 19
a instituit termene mai scurte. De exemplu, termenul pentru organizarea
unei licitatii a fost redus la 30 de zile, in timp ce termenul pentru
analizarea ofertelor de catre autoritatile contractante a fost redus la
20 de zile. Acest termen poate fi prelungit cu maxim 20 de zile, dar
numai in cazuri justificate temeinic. Faptul ca acum autoritatile
contractante sunt obligate sa furnizeze un raspuns solicitantilor in 20
de zile este esential, deoarece, pana in prezent, aceasta chestiune a
reprezentat un impediment major in administrarea eficienta a PPP-urilor.
Lipsa unui asemenea termen a permis pana acum un comportament abuziv al
autoritatilor contractante, care deseori si in mod nejustificat
intarziau evaluarea ofertelor si anuntarea castigatorului.
Pana in prezent, documentatia excesiva necesara pentru o PPP, precum si
maniera non-operativa de acordare a solutiilor in PPP-uri erau
descurajante pentru potentialii investitori. De asemenea, costul ridicat
necesar pentru obtinerea documentatiei de la autoritatea contractanta,
in scopul participarii la o licitatie, era un impediment pentru
potentialii participanti la o PPP. Intrucat aceste costuri reprezentau
adevarate bariere pentru multi solicitanti, OUG 19 a impus obligatia
pentru orice autoritate contractanta de a pune aceasta documentatie,
gratuit, la dispozitia oricarui solicitant interesat, intregul proces de
acordare a unui PPA devenind astfel mai flexibil si mai eficient.
Mai mult, OUG 19 a introdus si alte cateva masuri ce ar tebui sa
descurajeze abuzurile din partea autoritatilor contractante, de exemplu,
obligatia autoritatii de a se inregistra in sistemul electronic de
achizitii publice si de a elabora rapoarte anuale de activitate si de a
le inanita catre ANRMAP.
Exercitarea dreptului de a contesta aspecte
ale PPP_urilor
 Cat
priveste contestarea unei PPP, OUG 19 stabileste ca orice persoana care
se considera vatamata printr-o “pretinsa incalcare a legii achizitiilor
publice” poate introduce actiune in instanta in scopul de a obtine
anularea actului specific ce a generat pretinsul prejudiciu si/sau de a
obtine recunosterea unui anume drept sau interes legitim pretins.
Mai mult, au fost stabilite termene maxime cu privire la desfasurarea
fiecarei parti din procedura judecatoreasca, astfel incat procedura de
contestare a deciziilor referitoare la acordarea de PPA-uri sa devina
flexibila si eficienta. Avand in vedere termenele uzuale stabilite de
procedura civila pentru desfasurarea proceselor in instanta, termenele
specifice instituite prin OUG 19 sunt foarte scurte, ceea ce conduce la
o procedura mult mai rapida si la o eficienta crescuta. Totusi, asemenea
termene reduse pot avea si un efect advers, si anume ca partile sa nu
poata obtine anumite probe in timp util, fiind astfel afectata
capacitatea partilor de a-si prezenta cazul in mod adecvat, fiind
viciata astfel si capacitatea instantei de a efectua o analiza detaliata
si substantiala a cazului. Cu toate ca acesta este un risc ce trebuie
luat in considerare, asemenea termene scurte instituite pentru
constestarea unei PPP in instanta reprezinta fara dubiu un aspect
pozitiv.
OUG 19 a introdus o taxa de timbru de 2% din valoarea estimata a
contractului, ce trebuie platita de oricine contesta in instanta un PPA,
in scopul de a diminua contestatiile abuzive din partea acelor entitati
care s-au “specializat” in contestarea rezultatelor licitatiilor,
blocand, in acest mod, investitiile. Trebuie mentionat faptul ca
instantele dispun de mijloace de sanctionare a exercitarii abuzive a
unor drepturi de catre partile in proces. De asemenea, trebuie mentionat
faptul ca Directiva 2007/66/CE privind imbunatatirea exercitarii cailor
de atac in domeniul achizitiilor publice stabileste obligatia statelor
membre de a asigura cai de atac “eficiente” cu privire la PPP-uri. Este
necesar insa ca aceasta noua taxa de timbru, care a fost instituita in
scopul de a evita abuzuri din partea celor care efectueaza contestatii
nejustificate, sa nu se transforme intr-un impediment in exercitarea
unor drepturi legitime de catre cei care vor sa conteste chiar conduita
abuziva a autoritatilor contractante.
Pe langa posibilitatea de a contesta in instanta anumite aspecte ale
PPP-urilor, persoanele implicate in proceduri de licitatie pot depune
contestatii impotriva deciziilor autoritatilor contractante la Consiliul
National de Solutionare a Contestatiilor (“CNSC”), persoana juridica
romana care are competenta de a emite decizii cu privire la contestatii
formulate impotriva unei PPP, de a decide cu privire la procedurile si
operatiunile intreprinse de o autoritate contractanta in cadrul unei
PPP, si de asemenea de a emite puncte de vedere oficiale in cadrul unor
procese, atunci cand instanta de judecata formuleaza o solicitare
specifica in aceasta privinta.
Pana la intrarea in vigoare a OUG 19, CNSC se afla sub autoritatea
ANRMAP, insa acum se afla sub autoritatea Secretariatului General al
Guvernului Romaniei. Ramane de vazut daca o aseemenea modificare a
entitatii ce supervizeaza activitatea CNSC va conduce in realitate la o
imbunatatire a acestei activitati. In plus, desi, din informatiile
publicate pe internet cu privire la activitatea CNSC in perioada
2006-2008, CNSC pare sa fi avut rezultate foarte bune cu privire la
solutionarea contestatiilor, totusi, pana la intrarea in vigoare a OUG
19 nu a existat un sistem coerent cu privire la monitorizarea si
evaluarea activitatii sale. In consecinta, OUG 19 a stabilit crearea
unei comisii de evaluare in cadrul CNSC, avand competenta de a
monitoriza si evalua activitatea CNSC in general, si activitatea
persoanelor competente sa solutioneze contestatii in particular, iar
aceasta ar trebui sa conduca la un nivel mia ridicat de transparenta,
obiectivitate si chiar la imbunatatirea performantelor CNSC. In scopul
indeplinirii celor de mai sus, comisia de evaluare trebuie sa fie o
entitate independenta si impartiala; pentru a face aceasta entitate
functionala, este necesar un regulament privind organizarea si operarea
comisiei. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Concluzii |
 OUG
19 ar trebui sa conduca intregul proces de acordare a unui contract de
achizitie publica la un nivel ridicat de eficienta si trasparenta, in
ceea ce priveste utilizarea banilor publici. Termenele mai scurte
instituite de OUG 19 ar trebui sa conduca la o procedura mai rapida, in
timp ce cresterea valorilor prag sub care organizarea licitatiilor nu
mai este obligatorie ar trebui sa mareasca accesul unui numar tot mai
mare de companii la fondurile publice, stimuland astfel economia, si
mentinand totodata un nivel ridicat al competitivitatii. Insa, daca nu
vor fi implementate adecvat, prevederile OUOG 19 pot determina un nivel
si mai mare de lipsa de transparenta in procesul de acordare a
contractelor de achizitie publica si, in final, la procese impotriva
Romaniei ca urmare a introducerii unei taxe de timbru ce se poate dovedi
prohibitiva pentrui cei ce doresc sa participe la procedurile de
acordare a contractelor de achizitii publice. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2009 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000 |
 |
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
