|
Introducere |
Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape
pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe
langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa
lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate
creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a
avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai
multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere
economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce
instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre
creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice
aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Proceduri diferite privind recuperarea
creantelor |
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit
datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura
in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de
prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si
prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”),
acolo unde acestea sunt aplicabile.
Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a
responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in
Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea
creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta
Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin
OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru
oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea,
utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila,
care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.
Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind
solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin
inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa
utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura
somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe,
lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa
este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este
determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit
scadenta.
Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi
utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani,
rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti.
Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca
ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce
decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte
incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati
contractante.
In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor
reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura
ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste
furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza
aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte
documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi
corespondenta cu acesta. Acesta este un aspect important in aceasta
procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai
avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei
proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce
procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel,
judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va
putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul
creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul
procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.
Procedura generala
 Potrivit
Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind
recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta,
creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu
debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare
scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable
a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate
documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel
putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile
reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati
suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.
Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca
partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci
creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate
documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze
problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa
unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.
La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata,
instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau
tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.
Avantajele si dezavantajele principale intre
procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce
trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand
echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii
generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un
cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in
consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va
fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.
Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter
urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un
termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa
dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita
partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce
scurteaza intregul proces.
Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de
cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri
(prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa
dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si
irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata,
in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au
nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de
exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci
cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este
certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele
doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si
indelungate, prevazute de codul de procedura civila. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Procedura insolventei |
 Statisticile
arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000
de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul
acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des
la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii
suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop
fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si
achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se
intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite
deschiderea procedurii insolventei
Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce
intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor
lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si
exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste
pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de
sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe
economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.
Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate
introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu
solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau,
ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla.
Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga
pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea
creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in
care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru
a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea
creditorului este respinsa.
Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate
solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se
poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul
poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca
cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu
propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de
reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura
insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul
persoana juridica.
Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt:
suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele
creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga
creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai
poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata
administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic.
Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta
situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a
activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si
orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.
Efectele deschiderii procedurii insolventei
asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare
ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului
sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind
deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in
jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta
inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care
debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii,
administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care
sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i
informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie
sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata
instantei.
Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul
judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza
si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en
procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea
debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de
catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului
anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in
frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara
datei la care a fost initiata procedura insolventei.
Riscuri privind deschiderea procedurii
insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta
procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente
privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i
determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza
temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele
din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci
incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru
creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la
debitorii lor.
Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca
sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori
insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor.
Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor
debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de
judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi
distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile
determinate de aceasta procedura.
Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele
creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac
obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea
carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa
satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor
fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele
apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate
fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a
procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.
Creditorii ar trebui sa fie constienti de faptul ca Legea Insolventei nu
a fost creata ca un instrument juridic in scopul recuperarii creantelor.
Dimpotriva, o cerere de insolventa ar trebui introdusa in instanta numai
atunci cand exista suficiente informatii privind incapacitatea
debitorului de a plati creante certe, lichide si exigibile ale
creditorilor sai. Creditorii ar trebui sa aiba in vedere faptul ca
interesul lor direct este acela de a-si recupera creantele si, in cazul
in care ei deschid procedura insolventei, aceasta poate obstructiona
capacitatea debitorului de a-si continua activitatea si, in consecinta,
poate face imposibila recuperarea creantelor de catre creditori. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Concluzii |
 Intr-o
economie in rapida schimbare, in care blocarea resurselor financiare ale
unei societati in incercari esuate de recuperare a creantelor pe cale
amiabila inseamna de fapt blocarea intregii activitati a unei asemenea
societati, cele doua proceduri urgente prevazute de legislatia romana
instituie mecanisme rapide, in baza carora creditorii isi pot recupera
creantele in mod eficient si efectiv. Astfel, creditorii sunt cei care
trebuie sa efectueze alegerea adecvata intre procedurile diferite
reglementate de legea romana, in baza circumstantelor ce
particularizeaza cazul lor, dar si pe baza unor informatii corecte si a
unei consilieri adecvate. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2009 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, NY, 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000 |
 |
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
