|
Un nivel de trai mai bun |
Dupa douazeci de ani de la caderea comunismului, Romania este al
saptelea stat ca marime din Uniunea Europeana si un participant activ in
cadrul NATO; ofera cetatenilor sai o gama de bunuri de consum la care
acestia nu au visat niciodata sub regimul comunist; in plus, o intreaga
generatie a crescut deja in libertate. In timp ce romanii mai in varsta
nu au uitat cat de cumplita le era viata sub regimul Ceausescu – mizeria
abjecta, suferinta, asuprirea şi teama – majoritatea romanilor de astazi
se concentreaza asupra asteptarilor neimplinite.
Caderea comunismului in Europa a reprezentat recunoasterea finala a
faptului ca detinerea in comun a proprietatii nu este calea spre
bunastare. Poporul roman a cunoscut ororile reale ale regimului comunist
mult mai bine decat vecinii sai, prea multi romani pierzandu-si viata în
lagarele inchisorilor. Din pacate, idealismul din decembrie 1989 s-a
transformat intr-un materialism desantat, in care un numar restrans de
persoane cu relatii a prosperat disproportionat fata de majoritatea
oamenilor, acestia vazandu-si naruite asteptarile economice. In mod
dezamăgitor, democratia si intoarcerea catre o economie de piata nu au
adus romanilor fericirea pe care o anticipasera. Optimismul neinfranat
din 1989 a fost inlocuit cu resemnarea faptului ca prosperitatea,
reducerea substantiala a coruptiei la nivel oficial si instituirea unui
sistem cu adevarat democratic trebuie sa astepte venirea la putere a
unei noi generatii de romani.
Cu toate acestea, viata romanilor din clasa medie s-a imbunatatit
semnificativ fata de perioada ingrozitoare de sub regimul Ceauşescu.
Romanii sunt complet liberi – ei nu mai traiesc in teama; au un viitor
lipsit de restrictii si o sansa de a lucra acolo unde le place, de a
face ceea ce doresc si de a calatori unde doresc. S-a stabilit
democratia – alegerile sunt libere, iar libertatea de exprimare,
religioasa si a presei sunt garantate. Oligarhii au o influenta prea
mare asupra politicilor publice si a conducerii politice, dar nu se
compara cu situatia din fosta Uniune Sovietica, iar acest lucru se va
schimba in timp, pe masura ce o noua generatie devine mai activa din
punct de vedere politic.
Chiar si pentru romanul de nivel mediu, din punct de vedere economic,
situatia este mult mai buna astazi decat era in 1989. Au disparut cozile
lungi la alimente din orasele tarii. Taranii s-au intors la pamanturile
lor; s-a format o clasa de mijloc; au luat fiinta pietele bursiere,
institutiile financiare private, s-au instituit diverse modalitati de
folosire a terenurilor; au aparut telefoanele mobile, calculatoarele si
sutele de mii de afaceri mici. S-a inregistrat o crestere majora a
numarului de autovehicule, precum si a numarului de imobile – desi
aceasta nu s-a reflectat si intr-o crestere simultana a numarului de
strazi, autostrazi si parcari necesare pentru a face fata acestei
situatii. Casele noi, renovarile structurilor existente, precum si
constructia unor corpuri noi la casele existente reprezinta imagini
frecvente pe intreg teritoriul Romaniei. Disparuta este teroarea
securitatii, perceputa in trecut ca fiind omniprezenta la locul de munca,
in scoli si chiar acasa; disparuta este nebunia generata de o economie
planificata si centralizata, pe baza capriciilor unui nebun; condamnata
este distrugerea satelor si a bisericilor; alungat este cenusiul socant
care a intunecat o tara si un popor de altfel pline de culoare. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Libertatea de a nu suferi de saracie |
In timp ce astazi romanii se bucura de cele mai multe dintre drepturile
inalienabile enuntate de Presedintele Roosevelt, dreptul de a nu suferi
de saracie ramane abstract pentru multi dintre romani. Romania este una
dintre cele mai sarace natiuni din Europa, aproximativ 25% din populatia
sa traind sub limita saraciei (2005). In 2009, dupa opt ani de crestere
economica rapida si victorii impresionante in reducerea saraciei,
efectele crizei economice si financiare mondiale au readus in prim-plan
dezechilibrele crescande si vulnerabilitatile economice din economia
romaneasca, inradacinate indeosebi intr-o agenda nefinalizata a
reformelor din sectorul public. Probabil nu exista nimeni in Romania
care sa nu recunoasca faptul ca guvernele succesive au esuat in a-si
indeplini promisiunile fata de popor, pentru un standard de viata mult
mai bun, in urma caderii comunismului. Persoanele varstnice, artistii,
profesorii, profesioniştii de varsta mijlocie, muncitorii necalificati,
si chiar unii muncitori din industrie poarta deseori povara unei
situatii disperate. Pensionarii si-au vazut economiile epuizate, iar
multi dintre ei sunt pe punctul de a muri de foame. In recesiunea
economica actuala, somajul creste zilnic, in timp ce investitiile
straine parasesc tara. In plus, standardele de ingrijire a sanatatii
sunt extrem de reduse fata de cele din alte natiuni europene; speranta
de viata pentru un roman este de 72,6 de ani, char mai putin decat
pentru un albanez (76,6 ani) si mult mai putin decat cea a unui om dintr-un
stat mediu membru in Uniunea Europeana (78,7 ani).
 Odata
un centru de putere in Europa, astazi Romania este blocata in probleme
perpetue, multe dintre ele fiind propria creatie, si aproape toate
dintre ele putand fi evitate. Cu toate acestea, dupa 1998, zeci de
miliarde de euro au intrat pe piata romaneasca prin achizitii si
investitii, generand un avant in industrie si o crestere in cererea
pentru servicii. Miliarde de euro au rezultat din privatizarile ce au
avut loc in sectoarele auto si energetic, in timp ce in sectorul bancar
doar vanzarea Bancii Comerciale Romane a adus 2,2 miliarde de euro.
Sectorul de vanzari cu amanuntul, in plina dezvoltare in ultimii ani, a
generat un numar incredibil de 45 de mall-uri, construite de la zero in
marile orase. Romania a atins un PIB de 200 miliarde de $ (in 1990 era
de numai 40 miliarde de $), insa PIB-ul pe cap de locuitor ramane unul
dintre cele mai scazute din Europa. Cu toate acestea, jumatate de milion
de oameni – mai mult de 10% dintre angajatii din intreaga economie –
castigau peste 1.000 € brut pe luna in octombrie 2008, un procent de 12
ori mai mare decat in 2004. Astazi, agricultura include 29,7% din forta
de munca din Romania; industria include 23,2%, iar sectorul serviciilor
47,1% (2006).
Insa nici aderarea la Uniuniea Europeana, nici atragerea investitorilor
straini nu au reusit sa modernizeze Romania complet: numai 166 km de
autostrada au fost construiti timp de 20 de ani, urmand ca alti 42 de km
sa fie finalizati pana la sfarsitul anului. Pietele financiare nu s-au
dezvoltat mult, comparativ cu cele din restul Europei Centrale si sunt
inca expuse la consecintele caderii pietelor externe. Bursa de Valori nu
se bucura de lichiditati, asa cum ar trebui, iar birocratia afecteaza
inca sectorul de afaceri. Sectorul agricol ramane inca subdezvoltat, in
special din cauza absentei unei piete care sa incurajeze investitiile in
acest domeniu. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Incalcarea promisiunilor |
 Mostenirea
lui Nicolae Ceausescu inca persista, dupa douazeci de ani de la moartea
lui. Niciuna dintre natiunile mari din regiune nu a avut un conducator
atat de tiranic si distructiv ca Nicolae Ceausescu. Insa aceasta nu
scuza incompetenta birocratica, coruptia si birocratia care au impovarat
poporul roman, au redus investitiile straine si au condus la clasarea
Romaniei, intr-un raport al Tranparency International, drept cea mai
corupta natiune din Uniunea Europeana. Mai mult, in loc sa dezvolte
comunitatea de afaceri si de investitii, de-a lungul anilor, in mod
regretabil, statul roman a impovarat-o din punct de vedere financiar, a
ignorat si a diminuat solicitarile acesteia pentru asistenta, a amendat
in mod retroactiv regulile aplicabile procesului investitional, si a
esuat in incercarile de gestionare a coruptiei.
Planul inovator de restituire a proprietatilor, prin promisiunea sa de
dreptate pentru victimele comunismului, a fost dezonorat de amanarile de
neinteles si infamante generate de beneficiile acordate unei clientele
politice si sustinatorilor financiari ai regimurilor politice succesive.
Chiar si procesul transparent si castigat in mod corect, organizat in
scopul desemnarii administratorului international al Fondului
Proprietatea, care a condus la aprobarea ofertei Franklin Templeton de
catre actionarii Fondului, a fost zadarnicit de indolenta si disputele
politice – astfel incat multe institutii financiare internationale au
pus sub semnul intrebarii veridicitatea angajamentului asumat de
guvernul roman in aceasta perioada cruciala de redresare economica a
tarii, care necesita o crestere substantiala a infuziei de capital in
tara.
La sfarsitul anilor 1990, fostul prim-ministru, Victor Ciorbea, a
afirmat ca Romania nu este condusa de guvern, ci este de fapt controlata
de cincisprezece “familii” ce detin cea mai mare parte din media si
exercita o influenta exagerata printre politicienii de varf. S-a
schimbat aceasta situatie astazi? Influenta oligarhilor sta la baza
coruptiei si a multor nedreptati. Exagerata sau nu, imaginea cu care
Romania este etichetata, cea a unei tari in care coruptia infloreste,
este devastatoare. Ea conduce romanii obisnuiti la concluzia ca justitia
este de vanzare si genereaza lipsa de respect pentru toate institutiile
statului. Extrem de tulburatoare este si lipsa credintei in suprematia
legii. Orice tara iesind din saizeci de ani de guvernare totalitara (incepand
cu lovitura de stat din 1938) s-ar afla sub presiunea imensa de a-si
determina poporul sa creada in continuare in suprematia legii, insa
guvernele succesive nu au acordat atentie acestui aspect, in timp ce
puterea coruptiva a banilor a erodat respectul pentru lege si a reusit
sa pateze sistemul judiciar, politienesc, vamal, autoritatile centrale
si locale. In timp ce coruptia reprezinta in continuare o problema
pentru fostele tari comuniste din Europa de Est, Romania este un stat in
care cativa lideri politici de marca se bazeaza inca pe impunitate.
Promisiunea de intoarcere la cresterea economica a Romaniei de dinainte
de razboi ramane neimplinita si indepartata. Pentru a realiza acest
lucru, liderii tarii trebuie sa imbunatateasca sistemul judiciar,
transformandu-l intr-un sistem in care investitorii si cetatenii sa aiba
incredere si pe care sa se poata baza. In ciuda imbunatatirilor aduse de
integrarea in UE, trebuie remediate birocratia si acele reglementari ce
conduc la diminuarea profitului – intrebati-i doar pe cei ce asteapta la
nesfarsit sa-si intemeieze societati comerciale in Romania. Statul roman
trebuie sa identifice mijloacele prin care sa dezvolte un sistem de
securitate sociala pentru acei cetateni care nu au reusit sa beneficieze
de foloasele democratiei. Existenta unei parti substantiale din
populatie care se percepe drept perdanta, in loc de castigatoare, nu
poate decat sa adanceasca decalajul dintre straturile sociale, ceea ce
poate conduce la consecinte politice neplacute. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Responsabilitate civica |
|
Clasei politice din Romania i s-a permis sa activeze haotic, deoarece
romanii raman in principal observatori, si nu participanti in procesul
democratiei si bunei guvernari. Ei stau pe margine si se folosesc de
mijloacele mass media pentru a-si exprima parerile, in loc sa participe
activ la crearea democratiei si bunei guvernari. Numai jumatate dintre
ei voteaza. Silviu Brucan a afirmat in 1990 ca vor trece douazeci de ani
pana cand romanii vor intelege democratia. La acel moment, el a fost
atacat pentru comentariile sale, insa acum, douazeci de ani mai tarziu,
multi romani cred ca acel comentariu a fost chiar optimist. Adevarul
trist este ca Ceausescu a facut mai mult decat sa distruga institutiile
si infrastructura tarii. El a distrus mentalitatea unei generatii
intregi si a devastat simtul civic. In consecinta, mult prea putini
romani apartin unor organizatii civice, isi sprijina scolile locale,
participa in organizatii de buna administrare, isi aloca timp pentru
activitati de voluntariat, se implica in activitati ale asociatiilor ori,
mai specific, se implica in viata partidelor politice. Deoarece aceste
activitati sunt atat de rare ori ele pur si simplu nu exista in Romania,
controlul pe care un cetatean implicat ar trebui sa il exercite asupra
institutiilor statului nu exista. Totusi, partial, spiritul civic,
increderea, decenta si compasiunea au inlocuit coruptia morala a
comunismului. Romanii nu se mai confrunta cu dilema morala de a-si
denunta colegii ori de a-si risca locul de munca sau vitorul copilului
in scoala. Cu toate acestea, mentalitatea celor cincizeci de ani de
opresiune nu a permis formarea deplina a responsabilitatii civice in
Romania. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Viitorul Romaniei |
 Ceea
ce s-a realizat in Romania, dupa douazeci de ani de la caderea
comunismului, ar fi parut doar un vis in decembrie 1989. Calitatea de
membru in Uniunea Europeana si NATO, libertatea si, in general,
optimismul cu privire la viitor sunt realizari inportante. Pietele
libere, preturile si cursurile de schimb stabilite liber, o piata libera
a fortei de munca, precum si privatizarea cuprinzatoare a societatilor
detinute de stat reprezinta un mare succes. Desi exista inca disperare
in Romania, exista totusi probabilitatea unui viitor mai bun. Iar
aceasta nu rezulta din capacitatea mare a pietei romanesti ori din
bogatia resurselor sale naturale. Viitorul mai bun al poporului roman
isi are resursele in generatia tinera – inteligenta, educata,
asumandu-si angajamentul fata de schimbare, cu opinii evoluate si
hotarata sa-si reconstruiasca tara si sa o transforme intr-un stat
european modern. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2009 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, New York 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000 |
 |
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
