|
Introducere |
Este cunoscut faptul ca Romania a fost profund afectata de criza
economica globala. In asemenea circumstante, supravietuirea multor
afaceri depinde de capacitatea lor de a obtine finantare. Blocarea
posibilitatii de a obtine finantarea necesara s-a dovedit a fi
dezastruoasa pentru multe companii romanesti, ceea ce a facut imposibil
pentru ele sa gaseasca alte solutii pentru a evita insolventa. Mai mult,
chiar acele companii care obtinusera anterior cu usurinta imprumuturi in
sprijinul afacerilor lor s-au confruntat cu dificultati financiare,
inclusiv imposibilitatea de a rambursa aceste credite, ceea ce a condus
la executarea garantiilor stabilite in contractele de credit şi la
initierea procedurii de insolventa impotriva unora dintre aceste
companii. Cu toate acestea, dat fiind faptul ca pretul de proprietatilor
imobiliare in Romania a scazut, executarea garantiilor stabilite prin
contractele de credit nu putea acoperi datoriile fata de institutia
bancara, deoarece garantiile nu puteau fi executate la un pret care sa
asigure recuperarea sumelor imprumutate. In acest context,
restructurarea contractelor de credit a fost perceputa in Romania drept
o posibila solutie ce ar putea sprijini companiile in eforturile lor de
restabilire financiara.
Pe langa restructurarea contractelor de credit, au fost cautate si alte
solutii de finantare, in scopul de a asigura si mentine stabilitatea
financiara a mediului economic. Printre acestea, mentionam finantarile
obtinute de la institutii financiare non-bancare, precum si alte
posibilitati alternative de finantare, precum imprumuturile intra-grup
si cash-pooling. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Restructurarea contractelor de credit |
Aspecte generale
Procesul de restructurare a contractelor de credit permite de fapt
debitorilor care se confrunta cu dificultati financiare in rambursarea
imprumuturilor lor sa modifice, impreuna cu bancile, anumite aspecte ale
acestor contracte. Acest lucru a fost perceput ca o solutie viabila atat
pentru banci, capabile astfel sa-si recupereze intreaga suma imprumuta
clientilor, cat si pentru companii, in masura sa evite procedura de
insolventa si sa-si continue astfel activitatea.
Restructurarea contractelor de credit poate fi initiata atat la
solicitarea clientului, care trebuie sa-si recunoasca astfel
imposibilitatea de a rambursa imprumutul in conditiile stabilite prin
contractul de credit existent, cat si la solicitarea bancii, care, la
randul sau, a evaluat dificultatile financiare ale clientului sau in
rambursarea sumelor datorate la datele scadente. In oricare situatie,
pentru a fi in masura sa restructureze contractele de credit, clientii
trebuie sa dovedeasca faptul ca se confrunta cu dificultati financiare.
Mai mult, ei trebuie sa se angajeze ca se vor conforma noilor conditii
stabilite în contractele de credit, asa cum au fost acestea recent
restructurate. Restructurarea contractelor de credit nu poate deveni un
mijloc pentru companii, pentru a evita continuu starea de insolventa.
Dimpotriva, dupa incheierea noilor contracte de credit restructurate, ca
urmare a punerii in aplicare a unei scheme specifice de restructurare,
imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a rambursa sumele datorate
in conformitate cu parametrii normali de rambursare, in conformitate cu
noii parametri de rambursare.
La sfarsitul anului 2009, pentru a facilita punerea in aplicare a
anumitor scheme de restructurare a contractelor de credit, si constienti
fiind de faptul ca era in interesul bancilor ca clientii lor sa-si
plateasca integral imprumuturile, in loc sa execute garantiile stabilite
in contractele de credit, Asociatia Romana a Bancilor ("ARB") a publicat
o lista a celor mai frecvent utilizate scheme de restructurare,
aplicabile contractelor de credit încheiate cu intreprinderile mici şi
mijlocii.
Rescadentarea contractului de credit
Rescadentarea contractelor de credit reprezinta modificarea scadentei si/sau
a sumei de plata a unei sau mai multor rate de credit ce urmeaza sa fie
platite, insa fara a depasi durata initiala a creditului.
Practic, rescadentarea contractului de credit se realizeaza prin
incheierea unui act de act aditional la contractul de credit respectiv,
in baza caruia vor fi emisi noi parametri ce vor include noile date
scadante ori sumele noilor rate. Poate fi acordata o perioada de gratie
imprumutatului.
Reesalonarea contractului de credit
Prin aceasta schema de restructurare, compania poate modifica datele
scadente / sumele uneia sau mai multor transe ce urmeaza a fi platite,
depasindu-se data finala de rambursare a creditului. De asemenea,
aceasta schema de restructurare poate insemna incadrarea imprumutului
intr-o alta categorie, insa fara a depasi durata maxima initiala a
creditului. Similar cu schema rescadentarii, poate fi acordata o
perioada de gratie imprumutatului.
Refinantarea unui contract de credit
O alta potentiala schema de restructurare este reprezentata de
refinantarea contractului de credit, o metoda conform careia banca va
acorda un nou credit, in scopul rambursarii sumelor ce erau datorate pe
baza contractului de credit actual.
Noua schema de refinantare poate avea ca scop refinantarea unuia sau mai
multor credite deja existente, in functie de situatia specifica a
societatii respective. In cazul unei scheme de refinantare, partile
trebuie sa incheie un nou contract de credit.
Facilitati de credit pe termen scurt
O alta posibila solutie pe termen scurt pentru companiile ce se
confrunta cu dificultati financiare in rambursarea imprumuturilor lor
este reprezentata de facilitatile de credit pe termen scurt care pot fi
acordate de banci, in functie de situatia financiara specifica a
companiei respective.
Alte solutii permise de Codul civil roman
Codul civil roman contine anumite posibilitati care, desi nu exonereaza
imprumutatul de la obligatia sa de rambursare a creditului, permite
transferul creantei către un tert, in conditii ce pot fi mai avantajoase
pentru imprumutat. O astfel de solutie potentiala este reprezentata de
cesiunea de creanta, care este un acord in baza caruia banca transmite
creanta sa catre o alta persoana fizica ori juridica, impreuna cu toate
garantiile acesteia.
O alta posibila solutie este reprezentata de subrogare, caz in care
banca este inlocuita de o terta persoana care, prin plata datoriei
clientului, dobandeste de fapt drepturile creditorului.
In plus, Codul Civil prevede si novatia, in baza careia se stinge
obligatia existenta, aceasta fiind inlocuita orintr-o obligatie noua,
inlocuindu-se fie obiectul, de exemplu creditul in sine, fie creditorul
ori debitorul. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Imprumuturi acordate de institutii
financiare non-bancare |
 Pentru
a asigura si mentine stabilitatea financiara a mediului economic,
Parlamentul Romaniei a adoptat în aprilie 2009 Legea 93 cu privire la
institutiile financiare non-bancare, ce reglementeaza conditiile minime
de acces la activitatile de creditare in Romania, prin instituţiie
financiare non-bancare.
Conform Legii 93/2009, institutiile financiare non-bancare sunt acele
entitati, altele decat institutiile de credit, care efectueaza
activitati de creditare cu titlu profesional, in conformitate cu
dispozitiile prevăzute in aceasta lege.
De asemenea, Legea 93/2009 prevede ca Banca Nationala a Romaniei ("BNR")
este singura autoritate competenta sa decida daca activitatea
desfasurata de catre o entitate reprezinta o activitate de creditare cu
titlu profesional, fiind astfel supusa prevederilor acestei legi.
Pentru a evalua daca o activitate reprezinta activitate de creditare
efectuata cu titlu profesional, BNR va lua in considerare anumite
aspecte, cum ar fi: desfasurarea acestor activitati ca activitati
economice in mod independent, orientate spre realizarea de venituri din
mod continuu; existenta anumitor structuri interne specializate in
domeniul creditarii, care au rolul de a analiza şi gestiona in special
aceste activitati. In cazul in care activitatile de creditare efectuate
de catre persoanele juridice sunt in conformitate cu criteriile
stabilite de lege, astfel de entitati sunt considerate institutii
financiare non-bancare, ele avand obligatia de a efectua aceste
activitati numai in conformitate cu prevederile Legii 93/2009, incluzand
obligatia de a se inregistra in calitate de institutii financiare non-bancare
la BNR.
Aceste institutii sunt in general constituite ca societati pe actiuni,
iar acestea includ de obicei, in denumirea lor, expresia "institutie
financiara non-bancara" sau abrevierea "IFN". Potrivit legii, ele au
dreptul de a efectua anumite activitati de creditare, cum ar fi:
acordarea de credite, incluzand, fara limitare, creditele de consum,
credite imobiliare, finantarea pentru tranzactiile comerciale,
operatiunile de factoring si altele; leasing financiar; emiterea de
garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de
finantare; acordarea de credite cu primire de bunuri in gaj; alte forme
de finantare de natura creditului.
Prin urmare, companiile ce se confrunta cu dificultati financiare pot
cauta astfel de societati inregistrate la BNR ca IFN-uri, care le pot
acorda fondurile necesare pentru a se redresa in aceste perioade
dificile. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Metode alternative de finantare |
Chiar daca bancile implementeaza scheme de restructurare a creditelor,
si chiar daca societatile ce se confrunta cu dificultati financiare pot
recurge, de asemenea, si la imprumuturi acordate de IFN-uri, acestea nu
sunt totusi suficiente pentru companiile ce sunt nevoite sa caute in
permanenta mijloace alternative de finantare pentru a supravietui crizei
economice actuale.
Imprumuturi intra-grup
O posibila metoda alternativa de finantare este reprezentata de
imprumuturile intra-grup. A existat o perioada, dupa anul 2006, cand
activitatea de creditare intre companiile ce sunt membre ale aceluiasi
grup a devenit mai putin frecventa, ca urmare a anumitor discrepante
legislative. La acel moment, era in vigoare Ordonanta Guvernului nr.
28/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Potrivit
acestei ordonante, activitatea de creditare era limitata la activitatile
de creditare efectuate cu "titlu profesional" de institutiile bancare si
de cele financiare non-bancare. Totusi, aceasta lege nu ofera o
definitie a criteriilor in baza carora o activitate de creditare poate
fi considerata ca fiind efectuata cu "titlu profesional" sau nu.
Pentru a clarifica aceste discrepante, BNR a furnizat diverse
interpretari oficiale privind criteriile pe baza carora o activitate de
creditare putea fi considerata ca fiind efectuata cu titlu profesional.
Potrivit interpretarii BNR, creditele intra-grup nu erau considerate ca
fiind activitati de creditare efectuate cu titlu profesional, realizarea
lor fiind deci posibila.
Cu toate acestea, in scopul de a clarifica aceasta problema, Legea
93/2009 mentioneaza in mod expres criteriile utilizate de BNR pentru a
califica activitatile de creditare ca activitati desfasurate cu titlu
profesional. Dat fiind faptul ca imprumuturile intra-grup nu reprezinta
activitati orientate spre realizarea de venituri in mod "continuu", si
luand in considerare, de asemenea, faptul ca societatea ce acorda
creditul nu detine de regula o structura interna specializata in
domeniul creditarii, avand rolul de a analiza si gestiona respectiva
activitate de creditare, asemenea imprumuturi intra-grup nu pot fi
considerate drept activitati de creditare efectuate cu titlu profesional
si, in consecinta, acestea nu sunt obligate sa respecte prevederile
Legii 93/2009.
Intr-un asemenea context, imprumuturile intra-grup reprezenta o solutie
legală şi viabila pentru companiile membre ale aceluiasi grup, in baza
careia societatile cu un statut financiar mai puternic pot oferi
sprijinul financiar necesar pentru alte companii din grup care se
confrunta cu dificultati.
Cash-pooling
Desi cash-pooling nu este reglementat ca atare in legislatia romana, a
fost utilizat tot mai mult in ultimul timp ca o alternativa de finantare
pentru companiile ce au nevoie de lichiditati. Practic, aceasta metoda
compenseaza lipsa de lichiditati a unei societati care este membra a
unui grup cu lichiditatile apartinand unei alte societati din acelasi
grup. Aceasta poate reprezenta o metoda buna de gestionare a
lichiditatilor si s-a dovedit a fi o solutie viabila pentru companii in
perioade in care exista o nevoie stringenta de lichiditati. |
|
[ Up
to Contents ] |
|
Concluzii |
 In
incercarea lor de a identifica solutii intr-o perioada dificila din
punct de vedere economic, companiile au fost nevoite sa-si diversifice
functiile si rolurile lor pe piata. A fost necesar astfel pentru
societati sa gaseasca programe mai flexibile de finantare, care ar putea
asigura obtinerea fondurilor necesare pentru continuarea activitatii. In
special pentru intreprinderile mici si mijlocii, lipsa de finantare
poate conduce la obstacole serioase care ar putea face continuarea
activitatii acelei companii chiar imposibila. Societatile care au nevoie
de finantare pot recurge acum la oricare dintre alternativele de
finantare descrise mai sus: daca aceste societati nu indeplinesc
conditiile necesare pentru a obtine credite de la banci, acestea pot
încerca sa obtina imprumuturi de la IFN-uri; daca nici acest lucru nu
este posibil, iar aceste societati sunt membre ale aceluiasi grup de
societati, ele pot face uz de aceasta calitate si pot obtine astfel
finantarea necesara printr-un mijloc de finantare intra-grup. Cu toate
acestea, identificarea celui mai adecvat mijloc de finantare trebuie sa
ia in considerare situatia financiara actuala a societatii, precum si
orice alte date relevante cu privire la companie; prin urmare,
companiile ce au nevoie de fonduri ar trebui sa opteze initial pentru o
consiliere competenta, care sa le sprijine in identificarea celei mai
adecvate scheme de finantare. |
|
[ Up
to Contents ] |
Editors Note: It is our policy not to mention our clients by name in
The Romanian Digest™ or discuss their business unless it is a matter of
public record and our clients approve. The information herein is correct
to the best of our knowledge and belief at press time. Specific advice
should be sought from us, however, before investment or other decisions
are made.
Copyright 2010 Rubin Meyer Doru & Trandafir, societate civila de avocati.
All rights reserved. No part of The Romanian Digest™ may be reproduced,
reused or redistributed in any form without prior written permission
from the publisher.
|
RUBIN MEYER DORU & TRANDAFIR
societate civila de avocati
Str. Putul cu Plopi, Nr.7, Sector 1
Bucharest, Romania
Tel: (40) (21) 311 14 60
Fax: (40) (21) 311 14 65
E-Mail:
office@hr.ro
VISIT OUR WEB SITE:
http://www.hr.ro
The Romanian Digest Archive
|
AFFILIATED WITH:
Herzfeld & Rubin, P.C.
125 Broad Street
New York, New York 10004
Tel: (212) 471-8500
Fax: (212) 344-3333
http://www.herzfeld-rubin.com
Long Island Office
Herzfeld & Rubin, P.C.
1225 Franklin Avenue, Suite 315
Garden City, New York 11530
Tel: (212) 471-3231
Herzfeld & Rubin LLP
1925 Century Park East
Los Angeles, California 90067
Tel: (310) 553-0451
Fax: (310) 553-0648
Chase Kurshan Herzfeld & Rubin
354 Eisenhower Parkway, Suite1100
Livingston, New Jersey 07039-1022
Tel: (973) 535-8840
Fax: (973) 535-8841
Israeli Affiliated Law Firm
Balter Guth Aloni & Co.
96 Yigal Alon Street,
Tel Aviv, 67891, Israel
Tel: +972-3-511-1111
Fax: +972-3-624-6000 |
|
|
New York — California — New Jersey — Romania |
|
If you no longer wish to receive emails
from us, please send an e-mail with UNSUBSCRIBE
in the subject line to
Romanian.Digest@hr.ro. |
|
